Menabit Ozzy : 𝗖𝗔𝗥𝗘 𝗘𝗦𝗧𝗘 𝗖𝗘𝗟 𝗠𝗔𝗜 𝗕𝗨𝗡 𝗚𝗛𝗜𝗨𝗗𝗘𝗠 𝗗𝗜𝗡 𝗟𝗨𝗠𝗘?

Ghiudemul tătăresc (suçuk) nu se compară cu ghiudemul turcesc, cel turcesc este un fel de mezel. Ghiudemul tătăresc este diferit. În funcție de zona geografică, e diferit între localități, în funcție de familii, în funcție de clan, în funcție de neamul tătăresc: Tat, Nogai, Yaliboylu etc. Ghiudemul de Medgidia diferă de cel de Constanța, de Valu lui Traian, ori cel de Mangalia de restul.

Pentru mine, și asta e o coincidență pentru că obișnuiesc să judec obiectiv, cel mai bun ghiudem din lume cred că e cel de … Mangalia. O particularitate este că se pune ienibahar măcinat în ghiudem (piperul jamaican sau piper cu aromă de cuișoare). Nu stiu cum a ajuns ienibahar (yeni+bahar = condiment nou în limba tătară) în Mangalia, probabil cu navele comerciale în port, în Evul Mediu.

Mangalia de acum 350 de ani era o Mecca a Dobrogei pentru musulmani. Că era un mare oraş, Evliya Celebi (1652) ne aduce dovada, scriind că aici existau 7 şcoli primare, 3 hanuri, 7 cafenele, cam 300 de prăvălii, un mic bezisten (prăvălii pe ambele laturi ale unei străzi, unite printr-un acoperiș deasupra străzii) şi o baie turcească. Mangalia era un oraş cu mii de case şi avea în apropiere numeroase vii şi grădini. „Are şapte cafenele şi vreo 300 depozite lângă port şi alte locuri, aici fiind un centru comercial. Cel mai bun han e acela al serdarului. In raport cu oraşul, prăvăliile sunt puține. Portul este mare şi prin el se exportă cereale pentru Constantinopol.”

Pe lângă Mangalia, de-a lungul timpului au fost întemeiate sate de diferite naționalități: la Hagieni, localitate care în trecut, prin 1400-1500, era mai importantă decât Mangalia, aici se adunau cerealele din zonă, se încărcau in bărci si nave, care se deplasau pe răul Cerberis, care se vărsa în Marea Neagră pe unde este astăzi șantierul naval. Se numea Cerberis deoarece mulți cerbi din pădurile din jur se adăpau din aces râu, care izvora în Bulgaria de astăzi. Râul avea pe ambele maluri păduri dese, păduri cu poienițe, astfel s-a făcut si rezervația de la Hagieni.

După ce n-a mai izvorât apa, din pricina unui cutremur care a mișcat straturile tectonice, au ramas doar bălțile: balta de la Hagieni, balta de la Limanu, balta de la Mangalia. În 1950-1952, Sovrom – o întreprindere româno-sovietică – a unit marea cu balta Mangalia, au creat un port pentru navele militare. A urmat apoi un mare șantier naval militar, apoi din el s-a desprins si s-a facut șantierul comercial.

Satul Două Mai, înființat de Mihail Kogâlniceanu era preponderent cu lipoveni. Satul Vama Veche era sat de găgăuzi. În Albești erau de fapt două sate, Sarighiol și Akbaș, înființate cu tătari din Crimeea, ulterior unul din ele a devenit populat cu germani dobrogeni. În Dobrogea erau localități turcești, tătărești, machedonești, lipovenești, germane, bulgărești etc. Au trăit și greci, și armeni, și evrei.

Nu există în altă parte în Europa o așa coabitare armonioasă multiculturală, multietnică și multireligioasă. Dacă autoritătile ar investi într-un turism în care aceste etnii sa fie implicate, toți fiind cetățeni români, s-ar putea dezvolta o formă de turism care nu poate fi posibilă în altă destinație. Ajungi turist la mare, iar într-o zi ai experiența comunității turcești, cu preparatele dobrogene turcești; alta zi tătărești; apoi lipovenești; bulgărești; etc.

În fiecare stațiune s-ar putea organiza un Baazar cu raioane pe etnii dobrogene.
Nu știu când a ajuns Ienibaharul la Mangalia, dar asta este remarca mea: se pune ienibahar la ghiudem si îi dă o aromă deosebită. În alte localități nu se pune. Alții puneau în trecut (din documente) chimion prăjit și măcinat, dar încă nu am încercat această variantă.
De 3 luni tot rumeg un gând să organizăm un concurs de ghiudem, de degustări, să stabilim care ghiudem e cel mai bun din Dobrogea. Pentru că dacă este cel mai bun din Dobrogea, este cel mai bun ghiudem din lume. Dar nu ar fi corect pentru niciuna din localități. Astfel că mai bine ar fi sa facem un eveniment pentru degustare cu scop de clasificare. Să catalogăm gusturile ghiudemului în funcție de localități.